Când vara se termină şi priveşti în urmă, marea devine un strat îngust, turtit într-un sandviş, între orizont şi nisip. E doar una din multele gustări pe care Devoratorul le înfulecă lacom.
Ghici cine-i Devoratorul oare,
Din ghicitoarea următoare:
La răscruce de stări de-agregare,
Existența
Elegant își începe și încheie
Prezența.
Sus:
Creste înspumate călăresc valuri şi vânt,
Aerosolii sfârșind al mării avânt.
La mijloc:
Pofte, Greșeli, Bucurii, Frici și Ambiții –
Nume de pești ce ard în ape tulburi de vicii.
În abis:
Fundătură de răscruci – doar nisip
Și-un diavol de mare, undițar iscusit,
Mântuie peștii de-ale sorții capricii,
Înghițind Pofte, Greșeli, Bucurii, Frici și Ambiții.
Știi primul cine e Devoratorul? Ai o bere de la mine!
Nu merge prin poştă, aşa că vă aştept la lansarea cărții „Jocul de-a V-ați ascunselea” în toamna aceasta, la Gaudeamus, să reglăm conturile 😉 .
Jocul de-a v-ați ascunselea 
Deja s-a ghicit mai sus – timpul, aceasta enigma care nu poate fi masurata cu adevarat, aceasta a patra dimensiune. Mult spor!
Daaa, Timpul. Data viitoare trebuie s-o fac mai grea, prea s-a ghicit din prima 🙂
Sau ai niste urmaritori foarte profunzi… 😀
Asta, clar 🙂 !
Felicitari pentru realizarile deosebite si multe împliniri si de azi înainte, dincolo de relativismul spatio-temporal, sa stralucesti mereu prin universul infinit, astral…
Fii binecuvântata etern cu bucurii, împliniri si fericire în Suflet, alaturi de cei dragi !
Mulțumesc, Iosif 🙂 . Timpul este doar o închisoare provizorie pentru cei care cred în Infinit. Cred că este o lecție prin care trebuie să trecem înainte de a ne contopi cu Universul.
Zile de toamnă minunate!
O, mi-au lipsit jucăușele scrieri! 😀
Buna, Claudiu. Si mie mi-au lipsit conversatiile noastre in versuri 🙂 !
Sorry ca nu ajung anul acesta la Gaudeamus. Poate vine Bianca si ia ea cartea 🙂
O aştept cu drag 🙂 !
Când ești copil, te plângi de el
Că-i lung și prea încet se scurge
Apoi te rogi ca să mai stea nițel
E totuși scurt și nu îți mai ajunge.
Foarte ingenios! Răspuns surpriză şi direct la țintă 🙂 . Rămâne doar să-ți dau o bere când ajungi pe meleagurile lui Bucur. Vreo şansă în viitorul apropiat?
Știu și eu? Problema își are răspunsul tocmai la subiectul în cauză 🙂 Dar mulțumesc pentru invitație. Să considerăm până una-alta, că am și servit berea deja, într-un mod virtual. Cum poate în viitor, multe vechi plăceri vor fi astfel gustate.
Te felicit pentru carte! Şi bine ai revenit!
Mulțumesc, Potecuță! Am încă o intensă lună și jumătate în față. Mi-am concentrat tot timpul pe care am putut să-l subtilizez din cotidian numai pe roman (experiența de la întâlnirile Revistei de Povești au ajutat enorm). Acum mă pun la curent cu ce-am ratat în blogosferă.
Și răspunsul la ghicitoare 😉 ?
Îmbrățișări!
Aş spune că-i Timpul… dar nu-s sigură 🙄
Te îmbrăţişez şi eu!
Potecuță dragă, pot să mă mândresc acum că ştiu cei mai ageri blogeri din zonă 🙂 ! O bere de la mine, sper să-mi dai ocazia să mă achit.
Serioooos? Bucuria că am înţeles e atât de mare că aş bea o bere deşi de obicei nu o fac 😀 Mulţumesc mult!
Eu multumesc, Potecuta. E mereu o placere sa te am musafir.