Judecata goliciunii

ciocanPrin timpan se-nghesuiau,
Ce gol sunau când se loveau
De ciocănel și-alunecau
Cuvintele-n șuvoi !

Nu țin de cald, n-alină foamea,
Un fir de praf nu ar mișca,
De cazi, nu-s bune de proptea,
Sunt putrede și goale.

Căci miezul vorbei greu atârnă,
Doar cei ”bogați” îl scot pe gură,
În timp ce-și țin spinarea dreaptă,
Iar vorba o transformă-n faptă.

7 gânduri despre „Judecata goliciunii

  1. Judecata a-nceput cu doua milenii-n urma
    Se face-n mod personal, nu la gramada în ‘turma’ !
    Czi care-au fost judecati si se judeca si-acuma,
    Sunt azi la cer elevati, nu li se mai vede …urma !

    O noapte superba Suflet drag !

    1. Pai Judecata aceasta vine din necesitate, cred eu. Cernutul prin sita ratiunii a vorbelor goale de cele spuse cu bunacredinta da o sansa in plus la supravietuire.
      Altfel risti sa te increzi in promisiuni desarte, care te lasa fara sprijin, flamand si infrigurat cand ti-e lumea mai draga.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s