Iată că pofta de provocări în versuri n-a secat încă! De data aceasta mănușă a fost aruncată de Nautilus și cum eu eram în ziua de curățenie… păi nu puteam să las bunătate de mănușă pe jos, în mijlocul unui covor proaspăt aspirat.
Ridicatul mănușii a fost ușor, negocierea cu muzele a fost mai aventuroasă!
Poemul este un experiment, cele patru părți ale sale fiind scrise de autori diferiți, care nu se cunosc și au redactat separat cele patru bucăți, având ca sursă comună de inspirație câte o fotografie (pentru fiecare echipă de câte 2 autori) și titlul (”Poem la răscruce”).
Alături de mine au mai participat următorii cavaleri ai peniței, cărora le transmit încă o dată felicitări!
@Suflet (https://versurinemachiate.wordpress.com),
@condeiblog (https://condeiblog.wordpress.com),
@gravgravatar (https://gravgravatar.wordpress.com).
Mulțumiri de asemenea omului din spatele Al Phagora (https://alphagora.wordpress.com/ ) pentru ghidușia la care ne-a făcut părtași 🙂 !
Citind poezia întreagă, îmi pare că împreună am cartografiat “Răscrucea” din patru posibile puncte cardinale! Vă las să vă formați propria părere despre rezultat.
Ce aglomerat e pustiul, Doamne:
Atâția îngeri cântă frumos numele Tău,
Până și firul ierbii vorbește despre Tine,
Așadar, cum aș putea să mă tem de rău?!
Ce plin de Tine e pustiul, Doamne:
Iubirea Ta-mi face culcuș moale din stâncă
Și învelitoare călduroasă din viscol,
Așadar, cum ar putea sufletu-mi să se plângă?!
Nebun se-aruncă valul înspumat Cu larmă de război și vuiet tare Să vie peste țărm și să-l sfărâme. Dar ca și cei pe care i-a urmat În mii de stropi pe cremene s-a spart Iar malul, cum a fost așa rămâne: Un pumn de piatră, un granit ițit în mare.
Iar marea nu se-ndură de soldații ei Pe toți și-i mână-n lupta milenară De-a sparge țărmul, de a-l nimici. Ea este împărăteasă, iară ei plebei Și doar în clipa când se sting, sunt lei. Așa îi mână dindărăt, spre-a se mântui. Contează țelul, nu câți au…
Ei, vezi? Astea sunt jocurile care ar trebui promovate și practicate din ce în ce mai mult și din ce în ce mai des. Ar fi frumos să fie descoperite și răspândite și în afara blogosferei, ca să dezvolte și imaginația copiilor și să stimuleze un pic dezvoltarea culturii românești.
A ieșit o poezie foarte expresivă! 🙂
Multumim, Marius. A fost cu unele emotii (pentru mine cel putin)! Cred ca poate fi citita si ca doua poezii intercalate intr-una singura, datorita imaginilor diferite care ne-au inspirat; dar stilurile sunt asa diferite incat cei patru vectori divergenti ai „Rascrucii” sar in ochi mai mult decat punctul convergent 🙂 .
Mulțumim, Potecuta 🙂 .
Fotografia nu este cea de la care am pornit (au fost două imagini care au inspirat poezia și sunt clasificate Top secret șșșșșșș !)
Și nicicând să nu sece pofta de provocări, că iată ce minunății iau naștere! Felicitări tuturor pentru această alăturare de versuri atât de nimerită și pentru perspectivele înălțătoare ale poemului! 🙂
Jocul de-a v-ați ascunselea 
Ei, vezi? Astea sunt jocurile care ar trebui promovate și practicate din ce în ce mai mult și din ce în ce mai des. Ar fi frumos să fie descoperite și răspândite și în afara blogosferei, ca să dezvolte și imaginația copiilor și să stimuleze un pic dezvoltarea culturii românești.
A ieșit o poezie foarte expresivă! 🙂
Ai ridica manusa la un joc asemanator sa inteleg 🙂 ?
O idee foarte interesanta iar creatiile au iesit pe masura. Felicitari! ❤
Multumim! Ma bucur ca ti-a placut 🙂
La „Ras Cruce” de gânduri” 🙂
Un Weekend binecuvântat în toate, draga EM !
Multumesc, Iosif, asemenea si tie ! Rascrucile de ganduri fac posibile Intalnirile dintre minti si suflete 🙂
Ce experiment interesant! Au iesit doua poezii superbe! 😀
Multumim, Marius. A fost cu unele emotii (pentru mine cel putin)! Cred ca poate fi citita si ca doua poezii intercalate intr-una singura, datorita imaginilor diferite care ne-au inspirat; dar stilurile sunt asa diferite incat cei patru vectori divergenti ai „Rascrucii” sar in ochi mai mult decat punctul convergent 🙂 .
Scriu şi aici că vă felicit pe toţi, tare frumos e întregul!
Aia e fotografia de la care aţi pornit sau rămâne secretă?
Mulțumim, Potecuta 🙂 .
Fotografia nu este cea de la care am pornit (au fost două imagini care au inspirat poezia și sunt clasificate Top secret șșșșșșș !)
Mulțumim, Claudiu 🙂 .
Un toast pentru însetații de versuri și provocări!
Și nicicând să nu sece pofta de provocări, că iată ce minunății iau naștere! Felicitări tuturor pentru această alăturare de versuri atât de nimerită și pentru perspectivele înălțătoare ale poemului! 🙂