Complementarii

La noi în familie, bărbatul şi femeia se completează dom’le unul pe altul: unul joacă şah cu viitorul, celălalt hrăneşte burțile  şi spală şosetele prezentului.

Ce să mai, Armonia Universală se pogoară peste noi, până când Prezentul devine sătul de importanța Viitorului pentru care trebăluieşte. Şi atunci când dai să zici că nimic nu poate fi mai bine decât ca găina să se ouă şi cocoşul să cânte, fiecare la locul lui, îi paște câte una. Doar un exemplu între altele:

În fiecare miercuri din lună sună alarma de dezastre a lui ISGU. Se întâmplă să fim amândoi acasă şi ni se ridică părul pe mâini după cele 15 vuituri scurte, care te îmbie la marş forțat spre primul buncăr.

— Asta-i alarmă aeriană, zice Găina cu oarecare mândrie vis-a-vis de cunoştințele în materie de dezastre, apoi închide geamul, că profețiile apocaliptice nu fac bine la ten(siune).

— Ai luat şi tu proviziile alea de care ți-am tot zis, în caz că se întâmplă ceva să rezistăm măcar o lună: mâncare, apă, medicamente? sare Cocoșul.

Găina privește galeș la dulăpiorul din bucătărie, în care abia încap înghesuite niște paste, ulei, pate și orez. Mormăie ceva din care se aud clar doar: apartament mai mare, doar zici da’ nu faci, Paştele cailor.

— Vrei loc mai mult? flexează Cocoșul o vână pe frunte. Aruncă toate vechiturile care umplu rafturile degeaba, începând cu depozitele alea de acarieni şi praf din bibliotecă! După ce le citești, doar zac acolo.

Găina începe să emită sunete clar şi tare, ca alarma de la ISGU. Prânzul se suspendă pe motiv de revoluție. Cocoşul dă să facă Cucurigu! dar e nemâncat şi puterea trece prin guşă…

Cuget eu în sinea mea că aceia care-au hotârât să se completeze unul pe altul, să nu-şi descompleteze, din calcule mărunte, jumătatea.

Şi-ar mai fi o morală la urmă: găina poate să cânte, chiar dacă nu la fel de zgomotos ca soțul ei pintenat, dar cocoşul nu ştie să se ouă 😉 .

Sursă foto: @picclick.com