Cafeaua imaginară despre ”Jocul de-a V-ați ascunselea”- recenzie

În dimineața aceasta sorb o Cafea Imaginară cu voi 🙂 : gândurile omului minunat din spatele blogului Imaginarycoffee despre romanul ”Jocul de-a V-ați ascunselea”.

Imaginary Coffee

Cuvintele falsifică ceea ce vrem să transmitem…creează mai multe probleme decât rezolvă, pentru că se transformă, prea ușor, în arme.” (p. 204)

20191208_093127Târgurile de carte au acel je ne sais quoi, un amestec fantezist de inspirație și eleganță, de gusturi și nevoi de lectură, de oameni uniți prin dorința de a fi în preajma cărților, fie ei literați, creatori, cititori pasionați sau simpli curioși.

Uberul încetinește chiar înainte de a ajunge la destinație, iar taximetristul, încercând să se scuze că nu mai poate înainta din cauza ambuteiajului, mă blochează și pe mine cu presupunerea: “cred că e vreun eveniment la Romexpo”. Și eu care credeam că toată suflarea știe de Gaudeamus! Nimic nu-mi poate însă modera entuziasmul, așa că astăzi sunt decisă să nu mă las tulburată nici măcar de vântul și de ploaia-lapoviță care îmi răvășesc părul după o coregrafie nedecisă. Cui îi pasă?…

Vezi articolul original 734 de cuvinte mai mult

Just reading my books despre ”Jocul de-a V-ați ascunselea” (extras)

Cu un stil inconfundabil , Geo de la Just reading my books , a despicat firul în trei (chiar așa, nu în patru 🙂 ). O recenzie savuroasă până la ultimul cuvânt! Mulțumesc pentru analiza revelatoare, Geo – ești minunată!

Just reading my books

Titlul: Jocul de-a V-ați ascunselea

Autoare: Em Madara

Editura: Universitară

Anul apariției: 2019

Număr de pagini: 312

”Trei fire narative se împletesc într-un incitant  joc de-a “V-ați ascunselea”, întrebarea care trenează pe fundal fiind: “Va reuși ultimul să scape turma?”

Jo-Jo este cea care “decide să joace”, luptând pentru dreptul de a alege altfel decât părinții săi. Când viața îi e dată peste cap de un “prădător” fără scrupule, tânăra găsește pentru prima oară curajul să riște.

Ada duce jocul mai departe, încercând să facă față unei complicate rupturi de relație. Eroina întârzie rezolvarea conflictelor tot mai dese cu soțul ei, sub pretextul unei călătorii amânate de mult timp. Degradarea căsătoriei lor pare însă fără cale de întoarcere și, așa cum ne previne vocea “Jocului”:

“Cine nu e gata, e luat cu lopata!”

Ultimul fir narativ se insinuează prin gânduri scurte, înfipte ca niște fitile între celelalte două povești, dar…

Vezi articolul original 973 de cuvinte mai mult

Complementarii

La noi în familie, bărbatul şi femeia se completează dom'le unul pe altul: unul joacă şah cu viitorul, celălalt hrăneşte burțile  şi spală şosetele prezentului. Ce să mai, Armonia Universală se pogoară peste noi, până când Prezentul devine sătul de importanța Viitorului pentru care trebăluieşte. Şi atunci când dai să zici că nimic nu poate fi mai … Continuă să citești Complementarii

Extras din romanul „Jocul de-a V-ați ascunselea”

Nimeresc pe niște ulicioare rustice. Nasul meu detectează cina cu acuratețe de vreo sută de pași. Caut un loc pe terasa Pensiunii Csatari și comand repede. Masa are vedere spre râul şi sălciile pletoase din curtea cochetă a pensiunii. Nu ştiu ce-mi face mintea să stea în loc: clipocitul apei sau iarba care vibrează, pătrunsă … Continuă să citești Extras din romanul „Jocul de-a V-ați ascunselea”

În lumea romanului

Personajele ridică un colț al cortinei ”Ce o să găsesc aici?” vă întrebați. ”O gleznă dezgolită, gânduri care i-au făcut să roșească pe eroii <<Jocului de-a V-ați ascunselea>>, instantanee ce nu apar în carte. Este ocazia protagoniștilor de a face, anticipat, o reverență în fața voastră.”    Să facem prezentările: © Salsa chill: reverența Adei și … Continuă să citești În lumea romanului

Întunericul: Reverența Adei și a lui Anton (personaje principale ale cărții) – III

Conturul abia vizibil al unui dreptunghi decupat în perete este singura urmă a ușii, care parcă s-a resorbit în zid; nu există clanță pe partea aceasta! Sângele îi bubuie în vene și toate organele de simț devin acut conștiente de obscuritatea ce o înconjoară. (...) Ada s-a liniștit oarecum în privința siluetelor de la mese, o tulbură în schimb abundența artifactelor din epoci diferite, ce aglomerează pereții și mobilierul. Și mai e senzația stranie că podeaua se mișcă sub picioarele ei, ca o zvârcolire în interiorul dalelor de sticlă.

Umbrele: Reverența Adei și a lui Anton (personaje principale ale cărții) – II

Umbrele înghit, tremurătoare, bucăţi din coridor. Straturi de graffiti suprapuse și stele din stropi fosforescenți acoperă complet pereții reci, tavanul și podeaua într-o cosmogonie ambițioasă, care îndeasă toate credințele lumii într-un hol îngust. S-ar putea întoarce pe călcâie înapoi pe unde a intrat, dar un resort o împinge mecanic înainte, ca pe o jucărie cu cheița întoarsă la maxim.