Dede (Praf de stele) despre ”Jocul de-a v-ați ascunselea”

Suntem cu toții ”Praf de stele”, dar unii își asumă 🙂 .
”Jocul de-a V-ați ascunselea” prin ochii lui Dede:

Praf de stele

IMG-20191210-WA0004

Descriere

Trei fire narative se împletesc într-un incitant joc de-a V-ați ascunselea, întrebarea care trenează pe fundal fiind: „Va reuși ultimul să scape turma”?

Jo-Jo este cea care „decide să joace”, luptând pentru dreptul de a alege altfel decât părinții săi. Când viața îi e dată peste cap de un „prădător” fără scrupule, tânăra găsește pentru prima dată curajul să riște.

Ada duce jocul mai departe, încercând să facă fața unei complicate rupturi de relație. Eroina amână conflictelor tot mai dese cu soțul ei, sub pretextul unei călătorii amânate de mult timp. Degradarea căsătoriei lor pare însă fără cale de întoarcere și, așa cum ne previne vocea Jocului: „Cine nu e gata, e luat cu lopata!”

Ultimul fir narativ se insinuează prin gânduri scurte, înfipte ca niște fitile între celelalte două povești, dar conține grăuntele de speranță spre care bâjbâie protagoniștii.

Așadar, „ultimul scapă turma” sau…?

Gândurile mele

Mă bucur…

Vezi articolul original 1.099 de cuvinte mai mult

Jocul de-a v-ați ascunselea – părerea lui Claudiu Liviu Onișoară

Și fiindcă am anunțat un schimb de păreri, iată și replica lui Claudiu Liviu Onișoară. Se pare că ”MISTERUL” este un magnet irezistibil pentru amândoi 🙂 .

Claudiu-Liviu Onișoară. Blog de Literatură, Pictură și Teatru

Primul lucru pe care doresc să îl spun vizează aura de mister care a învăluit tot ce ține de această apariție în literatura noastră, iar apariția aduce, așa cum veți citi în continuare, un aer nemaipomenit de proaspăt și de autentic. Debutul este, în termenii cei mai simpli, fantastic. Iar unda de mister de care pomeneam anterior s-a reliefat atât în jurul autoarei, cât și al creației sale, un roman de 300pagini – construit pe trei „etaje”. Această construcție arată un condei lipit de degete talentate, decurgând și ele dintr-un spirit profund și cu un potențial arzător, care a erupt, iată, între paginile cuprinzătoare ale romanului.

Întâlnim, pe măsură ce firul acțiunii se desprinde din ghem, mai multe cupluri sau idei și acțiuni de cuplu, deși cel mai corect ar fi să spun că dăm chiar buzna peste viața câtorva perechi. Și menționez aceasta pentru că amănuntele sunt atât…

Vezi articolul original 481 de cuvinte mai mult

Cafeaua imaginară despre ”Jocul de-a V-ați ascunselea”- recenzie

În dimineața aceasta sorb o Cafea Imaginară cu voi 🙂 : gândurile omului minunat din spatele blogului Imaginarycoffee despre romanul ”Jocul de-a V-ați ascunselea”.

Imaginary Coffee

Cuvintele falsifică ceea ce vrem să transmitem…creează mai multe probleme decât rezolvă, pentru că se transformă, prea ușor, în arme.” (p. 204)

20191208_093127Târgurile de carte au acel je ne sais quoi, un amestec fantezist de inspirație și eleganță, de gusturi și nevoi de lectură, de oameni uniți prin dorința de a fi în preajma cărților, fie ei literați, creatori, cititori pasionați sau simpli curioși.

Uberul încetinește chiar înainte de a ajunge la destinație, iar taximetristul, încercând să se scuze că nu mai poate înainta din cauza ambuteiajului, mă blochează și pe mine cu presupunerea: “cred că e vreun eveniment la Romexpo”. Și eu care credeam că toată suflarea știe de Gaudeamus! Nimic nu-mi poate însă modera entuziasmul, așa că astăzi sunt decisă să nu mă las tulburată nici măcar de vântul și de ploaia-lapoviță care îmi răvășesc părul după o coregrafie nedecisă. Cui îi pasă?…

Vezi articolul original 734 de cuvinte mai mult

Romanul ”Pădurea” (Claudiu Onișoară”) – o părere la cald

Claudiu mi-a încredințat romanul lui de debut. Am făcut schimb săptămânile trecute: ”Pădurea”, pe un ”Joc de-a V-ați ascunselea”. Claudiu Liviu Onișoară este un tânăr autor contemporan, unul dintre oamenii norocoși căruia îi este clar, încă din copilărie, ce iubește să facă. Prin venele lui curge poezie, proză și curajul de a nu se da … Continuă să citești Romanul ”Pădurea” (Claudiu Onișoară”) – o părere la cald

Just reading my books despre ”Jocul de-a V-ați ascunselea” (extras)

Cu un stil inconfundabil , Geo de la Just reading my books , a despicat firul în trei (chiar așa, nu în patru 🙂 ). O recenzie savuroasă până la ultimul cuvânt! Mulțumesc pentru analiza revelatoare, Geo – ești minunată!

Just reading my books

Titlul: Jocul de-a V-ați ascunselea

Autoare: Em Madara

Editura: Universitară

Anul apariției: 2019

Număr de pagini: 312

”Trei fire narative se împletesc într-un incitant  joc de-a “V-ați ascunselea”, întrebarea care trenează pe fundal fiind: “Va reuși ultimul să scape turma?”

Jo-Jo este cea care “decide să joace”, luptând pentru dreptul de a alege altfel decât părinții săi. Când viața îi e dată peste cap de un “prădător” fără scrupule, tânăra găsește pentru prima oară curajul să riște.

Ada duce jocul mai departe, încercând să facă față unei complicate rupturi de relație. Eroina întârzie rezolvarea conflictelor tot mai dese cu soțul ei, sub pretextul unei călătorii amânate de mult timp. Degradarea căsătoriei lor pare însă fără cale de întoarcere și, așa cum ne previne vocea “Jocului”:

“Cine nu e gata, e luat cu lopata!”

Ultimul fir narativ se insinuează prin gânduri scurte, înfipte ca niște fitile între celelalte două povești, dar…

Vezi articolul original 973 de cuvinte mai mult

Blogul ANALOGII – ANTOLOGII despre cartea ”Jocul de-a V-ați ascunselea”

De la Marius Andrei, redactorul ANALOGII – ANTOLOGII , citire:

”Dacă Jocul de-a V-ați ascunselea ar fi un joc, ar fi unul interactiv, de strategie, psihologico-realist, complex și multidimensional.

Percepția acestui roman este însă, mai degrabă, de fantezie arhitecturală închegându-se sub ochii tăi, într-o structură tot mai unitară și mai monumentală, căreia nu-i poți cuprinde deocamdată întreaga viziune finală. ”…
citește mai departe AICI:

Analogii - Antologii

Jocul de-a
V-ați ascunselea

de
Em Madara

Editura Universitară
Anul publicării: 2019
Număr de pagini: 314

Dacă Jocul de-a V-ați ascunselea ar fi un joc, ar fi unul interactiv, de strategie, psihologico-realist, complex și multidimensional.

Percepția acestui roman este însă, mai degrabă, de fantezie arhitecturală închegându-se sub ochii tăi, într-o structură tot mai unitară și mai monumentală, căreia nu-i poți cuprinde deocamdată întreaga viziune finală.

Când începi lectura ești pe șantierul plin de indicii scheletice a ceva ce ar putea deveni un palat renascentist cu saloane de socializare sau un spital de nebuni labirintic, alcătuit doar din coridoare și camere personalizate de izolare.

Capitolele cărții sunt încadrate în trei dimensiuni ludice de trei sloganuri-manifest ce le însoțesc titlurile: Cine nu e gata, îl iau cu lopata!Jojo decide să joace și Ultimul scapă turma!?, fiecare cu logo-ul propriu: un hârleț, un fileu de volei prins între…

Vezi articolul original 968 de cuvinte mai mult